Poftiti la un vin fiert!

E ger de crapa pietrele viscol, crivat, vijgalau?… Nicio problema, atata timp cat toate se petrec afara iar la tine in soba arde focul si dispui de: un aragaz functional, un litru de vin, niste zahar, scortisoara, cuisoare, mere si/sau coji de portocala

Vinul fiert, impropriu si derutant numit astfel, este la origini si in modul traditional al nemtilor un vin incalzit si condimentat cu diverse, in nici un caz unul dat in clocot sau spumuit precum supa de vita, ca la noi.

Fratii buni ai aromatei licori sunt grogul (ceai fierbinte in amestec cu rom, de care beau marinarii) si lunecoasa noastra tuica fiarta cu piper, care asemeni vinului se beau in scop medicinal, adica pentru a incalzi si intari organismul in timpul iernii si mai ales al muncilor grele in mijlocul gerului. Cu totii stim sa le preparam, cu totii visam sa le savuram cand ne intra frigul in oase, si totusi…

Mai putini stiu ca stramosul bauturii a fost depistat in “tratatul de bucate” al lui Apicius, renumitul “bucatar” roman din antichitate care a notat in De Re Coquinaria (Despre arta de a gati) prima reteta de preparare a vinului fiert, mult mai complexa decat ce cunoastem noi azi.

Conditum Paradoxum, pe numele sau roman, era un amestec de miere cu putin vin incalzit si asezonat cu: piper, sofran si curmale prajite! Combinatia aburinda se dilua apoi cu restul de vin (neincalzit) astfel ca rezultatul era o licoare extra-aromata si doar putin calduta. Ulterior in Evul Mediu s-a preferat chiar varianta rece a vinului condimentat insa nu se mai pomeneste de ingredientele retetei din antichitate.

Vinul fiert este la mare cautare la nemti, in perioada Sarbatorilor. Gluhwein-ul este de preferat rosu, in timp de austriecii dau mult credit si variantei “albe”. Ei nu fierb bautura pentru a nu irosi alcoolul in aburi, ci doar o incalzesc adaugandu-i scortisoara, coaja de lamaie, cuisoare si zahar dupa gust.

Spre deosebire de la noi, atat in Germania cat si in Austria se vinde vin fiert peste tot, pe strada la tarabe, la targurile de Craciun este cate un “cazanel” la fiecare casuta, ba chiar poti in schimbul unei garantii (3 euro) sa pleci cu tot cu cana la plimbare prin targ. Daca returnezi cana teafara iti recuperezi banii. Oricum cei mai multi turisti prefera sa o pastreze.

Tot in Germania vinul fiert se si imbuteliaza. Obtinut din “recolta a doua” respectiv un vin de calitate mai slaba, se indulceste foarte mult, se imbuteliaza in sticle mari din plastic si se vinde foarte ieftin. Nu in ultimul rand mai exista si variante de imbogatire a gustului adaugand lichior in compozitie, cum ar fi de pilda Amaretto. Pana la Amaretto insa, te mananca sfintii si daca pofta-i mare ca si lenea (cum stiu pe propria-mi piele), atunci o cana buna de vin fiert se poate bea in oras. Daca orasul e Bucuresti, atunci in Regie, la Hanu cu Tei sau la Picasso merita intrebat!

S-ar putea să te mai intereseze:

• Razboiul rose-lor: Spania – Romania 0-1
• Pe afară-i vopsit gardul și-năuntru e mustardul – Black Peak (Vinterra) Cabernet Sauvignon 2007
• Urlați și plecați: Busuioacă de Bohotin – Eclipse Selection 2008 (Pietroasa)
• Pregatirea artileriei: Legenda punctajelor acordate vinului
• Cu cărțile pe față: Despre vinuri de care trebuie să te ferești
• Chateau de Laubade – Armagnac – 1963
• DaVino Reserva 2006 – Zamfirescu – sub imperiul celei de-a doua veniri!
• Cabernet Sauvignon “La Cetate” 2007 – 89 de puncte!
• Crama Oprisor – Erotikon, 2007 – Merlot-ul
• Chateau Golan – Eliad – 2005