Aici poti sa afli lucruri interesante despre vin, sa descoperi vinuri de exceptie din Romania si din strainatate, sa primesti raspunsuri la intrebari si sa inveti tot ce trebuie pentru ca sa devii un cunoscator adevarat!
Blog Răzvan Jurca
Vine omul, dar mai si pleaca!
O betie cu… Croft!
Aseara m-am facut pulbere (la modul decent, altminteri, cu memorie intacta si abilitati neuromotorii neafectate de exces) la Absintheria Sixtina (Covaci nr 6) cu un foarte bun prieten (nomina odiosa, evident) si cu vechiul nostru amic, strugurele Pedro Ximenes, vinificat de asta data intr-un sherry alb, mai slab si mult mai racoritor decat Nectarul, despre care am scris la vremea lui, imbuteliat sub eticheta Croft Original.
Acest sherry mild, destinat mai degraba serilor fierbinti, de vara, este unul dintre cele mai populare din Marea Britanie, unde-l vezi la indemana pe raft in orice bar care se respecta.
La 17,5 % alcool si cu un continut de zahar cam de 40 grame/l, acest Sherry prezinta o culoare extrem de interesanta – galben pal, de Riesling, si nas complex, floral, ierbos, cu note minerale de cremene si iod cu evolutie la pahar in piersici si… inalbitor cu clor. Ca majoritatea Sherry-urilor, si acesta provine din Xerez, Spania, produs fiind de catre descendentii englezului John Croft, care a intemeiat compania omonima in 1678, marca Croft fiind inregistrata in 1736. Familia a inceput sa produca Sherry in 1970, debutand cu Croft Original – adica cel cu care ne-am magnetizat noi aseara.
Vinul este realizat in doua etape: 1) Strugurii Pedro Ximenes sunt desecati pe vrej in tunele de polietilena. 2) Strugurii Palomino, care intra in componenta lui Croft se fermenteaza la 25-30 de grade, din ei obtinandu-se un vin sec, care se fortifiaza la 15,5 % alc la baricare. Apoi, acest vin este indulcit cu boabe intregi, stafidite, de Pedo Ximenes, obtinandu-se Sherry-ul cu concentratie alcoolica 17,5%.
Croft acompaniaza perfect foie gras (sau pateuri de ficat), somon sau cheesecake. Noi l-am baut simplu (cu un cub de gheata, ca era prea cald de la bar). Dupa o sticla de Croft, a venit una de Cono Sur Carmenere Tocornal 2007 si dupa aia a doua sticla de Croft + ceva Anisette si Riccard, pour la bonne bouche. Rezultatul – paradoxal, fara dureri de cap astazi, singurul disconfort vine de la faptul ca am fumat prea mult, totusi.
Macar si pentru asta, il recomand pe Croft ca pe un prieten onest, care nu te-njunghie pe la spate dupa ce te-ai despartit de el, iar pentru structura si caracter, primeste de la mine 82 de puncte.
S-ar putea să te mai intereseze:
One Response to “O betie cu… Croft!”
Leave a Reply
Articol © 2009 Vin... şi plec!
Hm, cred ca se gaseste si la Real. I-am dat tarcoale, de cateva ori. Acu’ ca zici de el, in termeni extrem de colocviali, deloc anonimi mie, o sa-l incerc si eu.